DELTA DUNARII SULINA…

Sulina

SULINA. Este singurul oras din cadrul deltei situat la cea mai joasa altitudine din tara : 3,5 m fata de nivelul marii. De la primul port important pe care-1 atinge Dunarea la intrarea pe teritoriul tarii – orasul Drobeta Turnu Severin – si pîna la Sulina, sînt 931 km. Diferenta de nivel între aceste doua localitati este de numai 34 m.

Prima mentiune asupra acestui oras o face Constantin Porphirogenetul, în anul 950 e.n., care îl numeste ,,Selina”. Mai tîrziu – în secolul al XIV-lea – aminteste de el genovezul Pietro Visconte, pe una din hartile sale din anul 1327. Astazi, plutind pe apele canalului, calatorul îsi poate cu greu închipui cît era de dificila navigatia pe aceasta cale acum cîteva secole. Zile si saptamâni dura strabaterea pîna la mare a vaselor cu pînze, pe un drum sinuos obturat pe alocuri de praguri de nisip. Drumul de la Galati la Sulina dura cca 6 saptamîni. Spre a-si putea asigura aprovizionarea cu cereale, brânzeturi, miere, fructe si altele, turcii erau foarte preocupati de mentinerea navigatiei care se facea anevoie prin transbordarea marfurilor de pe un vas pe altul, la Sulina. Pentru despotmolirea canalului, ei aplicau uneori, un procedeu original : tîrau pe fundul apei o corabie scufundata cu care scormoneau nisipul si rascoleau depunerile.

În mentinerea navigabilitatii Dunarii si a gurilor sale erau interesate si alte puteri europene, printre care si Austria, în urma congresului de la Paris care a pus capat razboiului Crimeii (1856), a fost înfiintata Comisia Europeana a Dunarii, care a luat în studiu problema navigatiei la varsarea Dunarii în mare. Situatia navigatiei pe bratul Sulina era dificila din cauza unor vase scufundate chiar la gura. Cu toate acestea, Sulina era singura cale navigabila care avea o adîncime de 2,44 m, în timp ce gurile Chilia – Oceacov si Sf. Gheorghe nu puteau asigura o adîncime medie a apei mai mare de 1,83 m.

Chilia prezinta guri numeroase si instabile. În plus, în conditiile navigatiei cu pînze era departe de Bosfor. Bratul Sf. Gheorghe avea unele avantaje : o gura suficient de larga, aluviuni pe atunci putine si o adîncime mai mare în dreptul marii. Proiectul pentru amenajarea lui avea însa inconveniente – un drum prea sinuos spre varsare, ceea ce în final ar fi dus la un cost ridicat al lucrarilor. Desi bratul Sulina prezenta dezavantajul unei puternice aluvionari, Comisia Europeana a Dunarii a adoptat pîna la urma proiectul inginerului Ch. Hartley, care prevedea amenajarea acestui brat (în anul 1858). O data cu punerea în aplicare a proiectului a început sa creasca si importanta portului Sulina. Prin construirea digurilor paralele si strîmtarea gurii Sulinei de la 183 la 152 m, precum si prin prelungirea lor în mare, procesul de împotmolire a fost redus dar nu în întregime eliminat, întretinerea navigabilitatii canalului Sulina se face azi cu ajutorul marilor dragi, pe care le putem vedea în rada portului.

In anul 1959, în drum spre Constantinopol, a trecut prin Delta Dunarii si prin Sulina scriitorul Dimitrie Bolintineanu, care l-a însotit pe domnitorul Alex. loan Cuza în calatoria sa istorica la înalta Poarta. Impresiile sale au fost publicate în lucrarea „Calatoria domnitorului Principatelor Unite la Constantinopole”. În acest oras a functionat, în 1878, ca administrator al plasii Gurile Dunarii, poetul Alexandru Macedonski (1854-1920). La Sulina s-a nascut dirijorul de renume mondial George Georgescu (1887-1964).

Viata din trecut a Sulinei este reflectata si în literatura. Alexandru Vlahuta i-a consacrat o pagina în „România pitoreasca”. În paginile romanului lui Jean Bart (Eugen P. Botez) „Europolis” – dupa care s-a turnat si un film – sînt dezvaluite multe din contradictiile vietii din trecut a acestui port fluvio-maritim al tarii. Jean Bart amintea în cartea sa si de actiunea nisipului care împotmolea mereu canalul.

Exprimînd în cifre cantitatea aceasta medie de aluviuni pe care le transporta Dunarea într-un an, putem afirma ca ea reprezinta aproximativ 70.700.000 tone anual. Este asa-numitul ,,debit solid” pe care fiecare brat al Dunarii, potrivit puterilor sale, îl transporta si îl depune la varsarea în mare. Bratul Sulina, de pilda, transporta în fiecare an cea 5.800.000 tone, bratul Sf. Gheorghe 16.500.000 tone iar Chilia 48.400.000 tone. Fara îndoiala este o cantitate uriasa care, exprimata în vagoane de zece tone, reprezinta ceva mai mult de 7.000.000 si nu mai putin de 89.000 garnituri de tren (a 80 vagoane fiecare), în ani cu inundatii mari, ca cele din 1970, cantitatea de aluviuni transportata în mare poate fi de 2-2,5 ori mai mare.

Frumoasa Dunare albastra cîntata de compozitorul vienez Johann Strauss, nu este în realitate decît un fluviu galben. Uriasele cantitati de pamînt aduse de Dunare au construit actuala delta, contribuind în continuare la desavîrsirea peisajului ei. O puternica marturie a uriasei capacitati de constructie a Dunarii o înfatiseaza farul, care, cladit în anul 1802 aici, la Sulina si refacut în 1842, a ramas azi mult în urma locului de varsare a fluviului în Marea Neagra.

Tot o dovada concludenta în acest sens o constituie aparitia pe harta deltei, la nord-est de Sulina, a lacului Musura (baia Musura, cum i se mai spune), format în urma tendintei de a se suda a celor doua brate ale Dunarii – Chilia si Sulina, ale caror ramificatii prind apele marii ca într-un cleste.

Portul Sulina îsi deschide astazi larg portile vaselor care vin din toate colturile lumii. Canalul are o prelungire de peste 7 km care asigura vaselor o plutire linistita, chiar atunci cînd marea este agitata. Spre a-1 feri de inundatii, orasul Sulina va fi ocrotit de un dig de pamînt, lung de peste 4 kilometri, înaltat la cota maxima a apelor, în oras se proiecteaza construirea unei Case de cultura, a unui hotel turistic cu 150 de paturi, a unui restaurant cu 300 de locuri.

Portul Sulina va prelua o parte din tranzitul portului Constanta. Traulerele românesti vor descarca o parte din încarcatura lor, care va fi prelucrata chiar aici. În acest scop, pe lînga fabrica de guanina (lac de perle ce se extrage din solzii de peste), în viitorii ani se prevede a se construi un depozit frigorific cu o capacitate de 3. 000 tone si o fabrica de conserve, cu posibilitatea de a prelucra 5.000 tone conserve anual.

In ultimul timp, Sulina prezinta o deosebita atractie pentru turisti, datorita atît plajei sale întinse, cît si faptului ca e usor accesibil în lunile de vara cu ajutorul curselor NAVROM care circula zilnic între Galati-Tulcea-Sulina.

Obiective turistice. Vizitatorului orasului îi recomandam : (1) frumosul chei, încadrat cu spatii verzi care constituie un agreabil loc de plimbare ; (2) Palatul administrativ al flotei dunarene cu gara fluviala – una din cladirile reprezentative ale orasului ; (3) plaja de pe malul nisipos din apropiere (4) farul si digul ce patrund adînc în mare ; (5) cimitirul, bogat în pietre funerare din secolul al XIX-lea.

Sulina2

OBIECTIVE TURISTICE ÎN ÎMPREJURIMI. În nord – padurea Letea si vecinatatile ei (trecînd mai întîi pe la Cardon); în sud-est, folosind canalul Busurca se poate merge la lacul Lumina, sau navigînd pe gîrla Împutita, se poate ajunge la lacul Rosu si lacul Puiu ; spre sud, urmînd un drum de uscat – nu întotdeauna comod – se poate ajunge la Sf. Gheorghe, trecînd peste gîrla Împutita cu barci de ocazie.
Delta Dunarii, Autor : Eugen Panighiant [1974]