DELTA DUNARII JURILOVCA…

Jurilovca

JURILOVCA. Este un sat tipic lipovenesc, cu o populatie de cîteva mii de locuitori. Lipovenii au venit pe aceste meleaguri în secolul al XVIII-lea sub conducerea sefului lor Ignat Nekrasov. Un timp au stat în regiunea Cubanului, de unde, ca urmare a persecutiilor din partea patriarhului Nicon, s-au refugiat în delta si pe malul Razelmului. Denumirea de lipoveni, vine de la cuvîntul rusesc „lipa” care înseamna tei. Sînt mai multe versiuni în legatura cu originea acestei denumiri. Unii sustin ca în timpul persecutiilor, ei s-ar fi refugiat într-o padure de tei („lipovaia”). Altii considera ca au fost numiti asa din cauza icoanelor din lemn de tei în fata carora se închinau.

Ocupatia lor principala este pescuitul. Mult interes prezinta casele lipovenilor, construite dupa o anumita traditie. Pe dinafara sînt de obicei captusite cu scînduri vopsite. Interioarele prezinta adesea picturi originale, în ulei, în special plafoanele. În curte – un cuptor pentru pîine, iar undeva, în spatele casei sau în gradina, nelipsita „bania”, originala baie cu abur, cu una sau doua încaperi. Aburul este produs de pietre încalzite, peste care se toarna apa pentru a produce vapori. La „Muzeul Satului” din Bucuresti se afla reprezentata o gospodarie lipoveneasca din Jurilovca, asa cum arata la sfîrsitul secolului al XIX-lea.

Apele complexului lagunar Razelm-Sinoe asigura o productie bogata de peste harnicilor locuitori din Jurilovca. Ei înfrunta cu mult curaj talazurile adesea dezlantuite ale Razelmului si marii. Cînd se întorc de la pescuit, ei aduc la cherhana cele mai felurite specii de pesti : crap (Cyprinus carpio), salau (Lucioperca sandra), platica (Brama brama), babusca (Rutilus rutilus carpathorossicus), morunas (Vimba vimba), sabita (Peleous cultratus), guvizi (Gobius), chefali (Mugii cephalus) s.a.

În micul dar pitorescul port pescaresc al Jurilovcai – cel mai important de pe tarmul Razelmului – intra salupe, cuttere, barci cu motor sau cu pînze, ori trase la rame (vîsle), mahune. De pe dealurile pe care este asezata Jurilovca se deschide o frumoasa perspectiva asupra Razelmului : spre nord-est peninsula Bisericuta, spre sud-est grindul Lupilor, a carui cabana se vede distinct pe fondul albastru al marii. La Jurilovca s-a construit o moderna casa de cultura.

OBIECTIVELE TURISTICE DIN ÎMPREJURIMILE JURILOVCAI pot fi atinse pe doua cai – pe apa si pe uscat.

Pe apa: (1) Bisericuta – e o peninsula pe care o întîlnim daca navigam înspre nord-est. Aici se poate veni si cu barca. La extremitatea nordica a peninsulei s-au gasit urmele unei cetati bizantine, o biserica si diferite obiecte de cult; de asemenea si monezi, împreuna cu malul stîncos al peninsulei Dolosman dinspre est, acest loc ia aspectul unui ,,gît”, o strîmtoare, adesea bîntuita de valuri puternice, datorita vîntuluicare bate dinspre nord, împingînd masele de apa ca printr-o pîlnie. Impresionanta este masivitatea stîncii Dolosmanului, care serveste drept punct de reper marinarilor din cele mai îndepartate locuri ale Razelmului. (2) Portita – este un punct pescaresc pitoresc si original. Începînd din anul 1710 aceasta denumire româneasca figureaza pe diferite harti europene. De fapt, ce este Portita? Ceea ce arata numele: o poarta spre mare. Prin ea lacul Razelm comunica cu marea. Apele sarate patrund în acest mare lac. În ultimii ani, pentru a limita accesul apelor marii si a îndulci apele Razelmului, s-au facut lucrari de strîmtare a gurii Portita. S-au adus zeci de tone de stînca de la Dolosman si s-au aruncat în dreptul Portitei. ; îndulcirea Razelmului o face Dunarea, care trimite cantitati importante de apa dulce prin canalele Dunavat si Dranov, aflate în partea de nord-est a complexului lagunar. Portita îndeplineste si un alt rol: pe aici, din largul marii, intra, pentru reproducere si hrana, chefalul (un peste valoros care face parte dintr-o familie cu aproximativ 100 de specii din care în apele românesti se pescuiesc mai frecvent numai trei). Chefalul are omare raspîndire pe glob, putînd fi întîlnit în vastul spatiu limitat pe tarmul Angliei si al Norvegiei, precum si în insulele  Canare si în sudul Africii. Vara, se apropie în cîrduri de coastele românesti, intrînd în lacurile litorale pentru hrana si reproducere. Toamna, cînd da sa plece, este pescuit în gardurile de chefali.

La Portita se afla campingul „Insula Soarelui”, care dispune de 24 casute construite pe piloni, un complex alimentar, dusuri. (3) La aproximativ 2 km de Portita se afla o cabana de vînatoare construita pe grindul Lupilor, cunoscut sub denumirea de Insula Lupilor. Constituie un popas al pasarilor migratoare care în perioada deplasarii lor se opresc pe insula pentru a se odihni. La cabana se poate veni si dinspre uscat, de la Constanta (se coboara la gara Mihai Viteazul, iar de aici pe un drum de tara).

Insula Lupilor si regiunea înconjuratoare a fost vizitata de multe ori de scriitorul Mihail Sadoveanu care venea aici pentru a vîna. El o descrie în povestirea „Ostrovul lupilor”.

Pe uscat: (4) Dolosman. De la Jurilovca se poate merge pe Jos la Dolosman, o peninsula stîncoasa. În timpul romanilor, în acest loc a existat o asezare care purta numele de Argamnum. A fost distrusa pe timpul lui Justinian, împaratul Bizantului. (5). În drum spre satul Enisala soseaua trece prin fata ruinelor cetatii Heraclea. Se crede ca ca cetatea aceasta ar fi existat si pe timpul împaratului roman Constantin cel Mare, deoarece s-au gasit „perperi” (monezi în circulatie pe acea vreme, cu care, se pare, ca se achita pestele cumparat).

In perioada bizantina si poate chiar mai tîrziu, cetatea era accesibila pentru corabii. Prin descoperirea de catre cercetatori a doua depozite de monezi: unul de pe timpul domnitorului Tarii Românesti, Mircea cel Batrîn (1335-1418), iar celalalt din vremea domnitorului Moldovei Petru Musat (1374-1392), s-a facut dovada ca aceasta cetate a îndeplinit un rol activ sl în perioada de dupa formarea statelor feudale independente românesti. Pecoasta de rasarit a cetatii, sub o stînca, se poate intra într-o  pestera, unde se afla o piatra rotunda. Pe un perete, în spatelepietrei rotunde, se poate vedea, sapata în stînca, imaginea une femei cu cap de pasare, tinînd în cioc o ramura. Cetatea a fost întarita de sultanul turc Mehmed I în anul 1417. (6). Enisala. Este un sat situat pe un deal în apropierea lacului Babadag, la aproximativ 2 km departare de ruinele cetatii.

Delta Dunarii, Autor : Eugen Panighiant [1974]