DELTA DUNARII DUNAVAT…

dunavat

DUNAVAT. Comuna este alcatuita din doua sate apropiate – Dunavatul de Sus si Dunavatul de Jos, aflate la aproximativ 40 si 43 km departare de Tulcea (pe sosea), în antichitate, aici se afla asezarea Halmyris, nume pe care l-a purtat în trecut si lacul Razelm. Populatia acestor doua sate este formata din români si ucrainieni. Acestia din urma au venit aici din Zaporojie, în urma persecutiilor regimului autocrat al împaratesei Ecaterina a II-a a Rusiei. În Dunavatul de Sus se afla si urmasi ai pastorilor transilvaneni, asa-numitii mocani, veniti aici în secolul trecut, cu turmele de oi. Casatorindu-se cu fete dobrogene, ei au ramas definitiv pe aceste meleaguri. De altfel, numele de Mocanu este des întâlnit la Dunavat. Ocupatia locuitorilor din Dunavat este orientata atît înspre agricultura cît si spre pescuit.

De pe terenurile relativ înalte de la Dunavat (79 m altitudine), putem privi vasta zona inundabila care se întinde spre nord-est, est si sud-est. Ne putem da acum bine seama, ca înainte de umplerea cu aluviuni a acestei regiuni si de aparitia vegetatiei, locul unde ne aflam reprezenta vîrful unei peninsule. În departare se pot zari liniile abia perceptibile pe care le urmeaza canalele Dunavat si Dranov, sesizabile mai mult prin catargele vaselor ce le strabat.

Continuîndu-ne drumul pe Dunare – în aval de aceasta localitate – întîlnim intrarea canalului Dunavat, în dreptul km 54 (de la Sf. Gheorghe), ce se desprinde din bratul Sf. Gheorghe, cotind înspre sud. La aproximativ 2 km în aval, se ramifica înspre nord un alt canal important Perivolovca (km 53), care reprezinta un vechi brat al Dunarii. Canalul are o lungime totala de 22 km si leaga bratul Sf. Gheorghe de canalul Sulina. Este adesea strabatut de vase de toate tipurile, constituind totodata o importanta artera de interes turistic deoarece :

a.       face legatura între cele doua brate ale Dunarii – Sf. Gheorghe si Sulina ;

b.       În drumul sau între aceste doua artere de navigatie el se leaga si de un alt canal important pentru navigatie si turism – Litcovul (despre care s-a vorbit mai înainte) ;

c.        scurteaza mult distantele si, în acelasi timp, ne introduce într-o regiune deosebit de pitoreasca sub aspect turistic.

In dreptul km 45 de pe traseul nostru, un alt canal pleaca spre sud. El duce o parte din apele bratului Sf. Gheorghe înspre lacul Razelm. E vorba de canalul 5 Dranov, care constituie o ruta turistica aparte.

Drumul continua pe albia puternic meandrata a Dunarii. În aceasta zona, cuprinsa între canalul Dranov si localitatea Sf. Gheorghe, se afla o rezervatie pentru egrete, lebede si stîrci lopatari. Impresionant este cotul de la Erenciuc, unde bratul Sf. Gheorghe se îndoaie asemenea unei potcoave. Intre km 26 si 27 se afla o frumoasa padurice de arini (Alnus), care contrasteaza cu specia obisnuita a deltei – salcia. În general, se poate remarca aici o zona slab populata : ici-colo o casa izolata, un punct pescaresc. Ne aflam în zona depresiunii Calinova.

Între km 24 si 18, în apropiere de Ivancea Mare se afla ghiolul Belciugul (un vechi meandru al bratului Sf. Gheorghe). Are într-adevar forma unui belciug. Este bogat în peste, în special în avat (Aspius aspius), un peste din aceeasi familie cu crapul, însa rapitor.

Delta Dunarii, Autor : Eugen Panighiant [1974]